Quantcast
Channel: Civitas Politics » Visa Waiver
Viewing all articles
Browse latest Browse all 3

Parteneriatul strategic româno-american – o nouă etapă

0
0

Primirea la Casa Albă de către Președintele SUA Barack Obama a delegației române

A trecut ceva vreme de la vizita președintelui Traian Băsescu la Washington și primirea sa de către omologul său american Barack Obama. Cu excepția unui preview asupra vizitei am evitat să fac o analiză la cald din cauză că aceasta ar fi surprins doar parțial semnificația evenimentului pentru relația bilaterală. Consider că a sosit momentul să abordez subiectul. Voi argumenta în acest articol că această vizită a relansat și a actualizat parteneriatul strategic româno-american, dar este nevoie de extinderea acestuia dincolo de dimensiunea de securitate.

Nu trebuie subestimată importanța acestei vizite în ciuda protocolului bizar de care s-a bucurat. Statele Unite se găsesc într-un moment de inflexiune din punct de vedere strategic, fiind forțate să-și realinieze politica externă. Europa în linii mari este un continent securizat din punctul de vedere al politicii externe americane și după dispariția Uniunii Sovietice și integrarea fostelor state satelit ale acesteia în arhitectura de securitate a NATO a căpătat o importanță secundară pentru politica externă a Statelor Unite ale Americii. De asemenea proiecțiile strategice americane consideră Europa drept un actor politic slab în viitor, cu o populație în scădere, cu o pondere relativ redusă în economia globală și cu o putere militară neglijabilă. Acest fenomen este agravat de dispariția treptată, pe ambele maluri ale Atlanticului a acelor elite care au considerat legătura trans-atlantică drept soluția optimă pentru dilema de securitate a Occidentului. Noile elite de pe ambele maluri ale Atlanticului s-ar putea să nu mai fie atât de interesate în conservarea alianței dintre Statele Unite și Europa.

Actualul președinte american Barack Obama se confruntă cu un set aparte de provocări de politică externă ce nu permit administrației de la Washington să se concentreze asupra Europei sau să considere batrânul continent drept cheia de boltă a arhitecturii de securitate americane. Ascensiunea Chinei și a Indiei, războiul din Afganistan, instabilitatea Pakistanului și uriașul deficit bugetar sunt temele principale ale politicii externe americane. La toate acestea se adaugă Barack Obama, considerat de mulți cel mai puțin interesat președinte american de problemele Europei din istorie. În acest context vizita unui președinte al unei puteri minore din Europa Centrală și de Est la Washington reprezintă un eveniment ce nu poate fi trecut cu vederea.[i]

Vizita președintelui Traian Băsescu în Statele Unite ale Americii a avut o puternică componentă de securitate națională. Acest fapt este evident din componența delegației selectate să participe la convorbiri cu partea americană: ministrul de Externe Teodor Baconschi, ministrul Apărării Naționale Gabriel Oprea, directorul SIE Mihai Răzvan Ungureanu și directorul SRI George Maior. Subiectul principal al vizitei a fost semnarea acordului privind instalarea unor elemente ale sistemului anti-balistic american în România, dar a ocazionat și semnarea Parteneriatului Strategic pentru secolul 21 dintre cele două state.

Acest nou document stabilește parametrii cooperării între cele două state și are ca scop declarat aprofundarea actualului parteneriat strategic dintre SUA și România.  Cooperarea bilaterală va fi aprofundată în următoarele domenii: sistemul antibalistic și apărărea antirachetă a NATO; dezarmare, neproliferare și controlul armelor de distrugere în masă; combaterea terorismului internațional prin cooperarea serviciilor de informații și schimbul de informații; cooperare în cadrul NATO și sporirea interoperabilității celor doi aliați; cooperare în vederea promovării stabilității regionale în Europa de Est și Balcanii de Vest; cooperare economică; cooperare în domeniul  securității energetice prin diversificarea surselor și rutelor de transport, dezvoltarea coridorului sudic și exploatarea gazelor de șist; promovarea valorilor democratice  în zona Mării Negre (regiunea Mării Negre nu este menționată explicit în schimb statele enumerate fac parte din această regiune); cooperare în domeniul educației și cercetării și cooperare în domeniul științei și tehnologiei.

Documentul are o puternică componentă de securitate, dar stabilește ca domenii de parteneriat extins cooperarea economică, care nu este redusă numai la domeniul securității energetice. O mai bună cooperare economică între România și SUA este însă condiționată însă de combaterea corupției, de un cadru legislativ stabil și de reforma justiției. Dintre toate formele de cooperare care au caracterizat relația bilaterală româno-americană, cooperarea economică a fost cea mai puțin dezvoltată, Statele Unite investind în România doar 1 miliard de dolari în ultimii 20 de ani. Promițătoare pentru relația bilaterală este însă extinderea cooperării în domeniul cercetării, științei și tehnologiei. România ar avea foarte mult de câștigat dacă sunt identificate teme de cooperare în acest domeniu și ar fi concepute proiecte comune de cercetare.

O altă temă sensibilă abordată în cadrul vizitei, la nivelul miniștrilor de externe însă, a fost includerea României în programul Visa Waiver. Această temă este sensibilă deoarece la nivelul opiniei publice din România acest subiect este o dovadă palpabilă a faptului că Bucureștiul „câștigă ceva” din parteneriatul strategic.[ii] Secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat că în prezent se caută o soluție pentru ca România, dar și alte state din Centrul și Estul Europei, parteneri ai SUA, să aibă acces la programul Visa Waiver:

Lucrăm în cadrul administraţiei pentru a propune legi ce vor crea o schimbare a criteriilor care ne vor permite să avem interacţiuni sporite între români şi americani. Până vom avea aceste schimbări – că dacă aş putea eu să semnez, aş semna – vom lucra îndeaproape cu România pentru a fi siguri că asigurăm toată asistenţa tehnică necesară pentru ca România să facă progrese.

O temă discutată, dar încă nesoluționată este achiziționarea de către România a unor avioane multirol moderne, care să înlocuiască anticele avioane MiG-21 LanceR utilizate de către aviația militară din România. Din cauza cooperării foarte bune în materie de securitate, autoritățile de la București ar prefera Statele Unite ca partener în modernizare Forțelor Aeriene Române. Pe de altă parte cele două state nu au ajuns încă la un acord în privința modului de finanțare a acestei achiziții, variabilă importantă pentru România care încă suferă de pe urma crizei economice izbucnite în 2008. România ca stat gazdă al sistemului anti-balistic american se bucură însă de un ușor avantaj în negocierile bilaterale pe acest subiect.

O temă care a absentat din discuțiile bilaterale a fost cea a regiunii Mării Negre, temă prioritară pentru diplomația românească în ultimul deceniu. Din păcate războiul ruso-georgian din 2008 și eșecul obținerii unor Membership Action Plans pentru Ucraina și Georgia a condus la intrarea acestei teme delicate într-un con de umbră. Ascensiunea Turciei și importanța Ankarei pentru funcționarea sistemului anti-balistic a îngropat practic această temă. Ea poate fi însă abordată discret și sunt destul elemente în Parteneriatul Extins care arată interesul comun pentru această regiune: proiectele energetice, menite să submineze monopolul rusesc, promovarea valorilor democratice și prezența americană pe teritoriul statului român lasă să se înțeleagă că regiunea Mării Negre prezintă un interes strategic pentru Washington.

Există potențialul pentru extinderea parteneriatului româno-american dincolo de relația strânsă de securitate. Cel mai mare potențial de extindere îl are relația economică. Atragerea unor investiții americane masive în România ar trebui să fie un obiectiv fundamental al autorităților de la București.[iii] În acest domeniul România are mult de recuperat comparativ cu alte țări din Europa Centrală: Polonia a atras în ultimii 20 de ani investiții de 30 de miliarde de dolari în timp ce Bucureștiul a atras doar 1 miliard de dolari. Performanța Poloniei este greu de egalat, dar o prezență sporită a investitorilor americani pe piața românească ar completa perfect relația bilaterală de securitate, dându-i mai multă consistență.

În ce direcții se va dezvolta parteneriatul strategic româno-american? Dislocarea pe teritoriul României a sistemului anti-balistic american înseamnă că țara noastră va figura pe lista de priorități a Washingtonului pentru o lungă perioadă de timp. Amploarea noului parteneriat strategic dintre România și SUA va fi determinată de disponibilitatea elitelor de la București și Washington de a aprofunda această relație și de contextul internațional în care ea se va desfășura. Parteneriatul strategic va fi în principal axat pe componenta de securitate, Statele Unite garantând practic securitate Bucureștiului, dar cooperarea poate fi extinsă și în alte domenii.

Când a fost încheiat parteneriatul strategic româno-american în 1997 sistemul internațional era unul unipolar, dominat de puterea militără și economică a Statelor Unite. În prezent această putere se erodează prin ascensiunea altor actori politici în cadrul sistemului internațional și de problemele interne ale Statelor Unite – criza economică, polarizarea excesivă a mediului politic american. Pe termen lung există riscul ca relația privilegiată româno-americană să fie afectată de ascensiunea unor elite politice cu tendințe izolaționiste (în cazul SUA) și de elite care să valorizeze relația cu Washingtonul mai puțin decât cea cu Bruxelles-ulul  sau cu alți actori internaționali (cazul românesc).

George VIŞAN


[i] Refuzul președintelui României de a participa la Summitul Europei Centrale și de Est cu SUA din vara acestui an pare să nu fi afectat relația bilaterală.

[ii] Dezvoltarea cooperării economice bilaterale reprezintă un obiectiv diplomatic mult mai important pentru România decât accesul la programul Visa Waiver.

[iii] România trebuie să-și depășească complexele create de contractul nefericit cu Bechtel.



Viewing all articles
Browse latest Browse all 3

Latest Images

Vimeo 10.7.0 by Vimeo.com, Inc.

Vimeo 10.7.0 by Vimeo.com, Inc.

HANGAD

HANGAD

MAKAKAALAM

MAKAKAALAM

Doodle Jump 3.11.30 by Lima Sky LLC

Doodle Jump 3.11.30 by Lima Sky LLC

Doodle Jump 3.11.30 by Lima Sky LLC

Doodle Jump 3.11.30 by Lima Sky LLC

Vimeo 10.6.2 by Vimeo.com, Inc.

Vimeo 10.6.2 by Vimeo.com, Inc.

Vimeo 10.6.1 by Vimeo.com, Inc.

Vimeo 10.6.1 by Vimeo.com, Inc.

Vimeo 10.6.0 by Vimeo.com, Inc.

Vimeo 10.6.0 by Vimeo.com, Inc.

Re:

Re:





Latest Images

Vimeo 10.7.0 by Vimeo.com, Inc.

Vimeo 10.7.0 by Vimeo.com, Inc.

HANGAD

HANGAD

MAKAKAALAM

MAKAKAALAM

Doodle Jump 3.11.30 by Lima Sky LLC

Doodle Jump 3.11.30 by Lima Sky LLC

Doodle Jump 3.11.30 by Lima Sky LLC

Doodle Jump 3.11.30 by Lima Sky LLC

Vimeo 10.6.1 by Vimeo.com, Inc.

Vimeo 10.6.1 by Vimeo.com, Inc.

Vimeo 10.6.0 by Vimeo.com, Inc.

Vimeo 10.6.0 by Vimeo.com, Inc.

Re:

Re:

Re:

Re: